Cu educația la poarta Europei

România și intrarea în UE

În ianuarie 2007, România devine stat membru al Uniunii Europene, și începe un proces de europeanizare, a țării și a sistemelor acesteia. Insuflând speranță poporului român și conferindu-i o stare de siguranță, nimeni n-ar fi crezut că repercusiunile vor fi în totală decadență.

Datele oficiale sunt imperios necesare pentru compararea stadiului educațional din fiecare an, urmărirea evoluției sistemului educațional de la intrarea noastră în UE și cum a impactat acest proces evoluția elevilor. Raportându-ne la fiecare an în parte, putem intentifica cauzele care au dus la efectul îngrijorător din prezent în ceea ce privește rata promovabilității la examenul de bacalaureat, rata de analfabetism funcțional și în ce măsură sistemul a reușit să se adapteze la noile condiții privind riscurile epidemiologice. Acestă cercetare își propune să identifice cauzele care au dus la regres național, reprezentând reperul după care urmează să ne ghidăm pentru indentificarea unor soluții ulterioare.

Anul 2007

Intrarea în UE ne prinde la conducere cu ministrul Mihai Hărădău, membru al Partidului Democrat Liberal (PDL), PD la acea vreme, care făcea parte din cabinetul Tăriceanu, urmând să fie schimbat pe data de 5 aprilie 2007, conducerea ministerului fiind preluată de către Cristian Adomniței membrul al Partidului Național Liberal (PNL).

În acest an la examenul de Bacalureat au luat parte peste 194.590 de elevi, rata de promovabilitate fiind de 82,08%.

Încă din primele rapoarte comunicate de către Uniunea Europeană se precizau următoarele lucruri:

”Un fenomen îngrijorător rămâne șomajul în rândul tinerilor (20,1% în 2007). Rata tinerilor care părăsesc prematur școala rămâne ridicată în raport cu media europeană (19,2% în 2007). În zonele rurale acest fenomen este și mai accentuat. Situația este și mai îngrijorătoare în rândul romilor, pentru care se înregistrează o rată scăzută de frecventare a unităților de învățământ. Strategia indică faptul că 9% din romi urmează studii secundare și numai 2% urmează studii universitare. Rata de analfabetism rămâne foarte ridicată (28%).”

Anul 2008

Anul 2008 încă îl găsește la cârma ministerului pe domnul ministru Cristian Adomniței, acesta urmând a fi înlocuit pe data de 6 octombrie 2008 de către domnul Anton Anton care nici nu a apucat bine să se așeze pe fotoliul ministerului, fiind rapid înlocuit și el de către doamna Ecaternia Andronescu pe data de 22 decembrie 2008.

La sesiunea de Bacalureat din anul 2008, a doua sub cârma domnului Cristian Adomniței, participă 220.760 de elevi, iar rata de promovabilitate este de 78,30% în scădere cu 3,78% față de anul anterior.

După un an de învățământ într-un stat european sistemul primește din nou o palmă din partea Uniunii Europene ce ne anunță că avem una dintre cele mai mari rate de abandon școlar aceasta fiind de 16,9%.

Anul 2009

Sub conducerea doamnei ministru Ecaterina Andronescu sesiunea de Bacalaureat 2009 ne aduce 208.455 de candidați și o rată de promovabilitate de 81,47% aceasta fiind în creștere față de anul precedent.

Pe data de 1 octombrie 2009, Ecaterina Andronescu părăsește ministerul învățământului, în locul ei fiind pus Emil Boc, care pe data de 23 decembrie 2009 devine prim-ministru și postul devine ocupat de către domnul Daniel Funeriu.

Încă din acest an testele PISA la nivel european arată problemele sistemului, România nefiind clasată în Top 10.

Rata abandonului școlar fiind situată la 16,6%.

Epoca Daniel Funeriu 23 decembrie 2009 – 9 februarie 2012

Pentru prima oară de la intrarea noastră în UE, avem parte de un minister condus pe o perioadă relativ mai mare de timp de către același ministru.

La Bacalureat 2010 România se prezintă cu 202.558 de candidați și cu o rată de promovabilitate de 69,30% cu o scădere semnificativă de 12,17%. Abandonul școlar își continuă creșterea și ajunge la 19,3%, cu 2,7% mai mult decât anul 2009.

2011 pentru prima oară față-n față cu realitatea

În anul 2011 domnul ministru Daniel Funeriu introduce camerele de supraveghere la examenul de bacalureat și pentru prima dată rezultatele sistemului sunt puse față-n față cu realitatea ascunsă până atunci în notele obținute din copiat și alte metode frauduloase.

Cu 204.103 de candidați prezenți la examen, camerele de luat vederi își arată eficiența împotriva fraudelor, iar rata promovabilități ajunge la 45,73%, în scădere cu 23,57% față de anul 2010, și cu 36,35% față de anul 2007 când pășeam în procesul de europeanizare.

Rata abandonului școlar se menține ridicată la 18,1%. Nici testele PISA trimise de Comisia Europeană nu arată o evoluție mai bună, totul acumulat cu această rată de promovabilitate de la bacalureat, arată încă de pe atunci opinii publice că sistemul este depășit.

Anul 2012

Pe data de 9 februarie 2012 Daniel Funeriu părăsește Ministerul Educației iar în locul său vine Cătălin Baba care stă până pe 7 mai când este adus Ioan Mang. Nici el nu apucă să își pună lucrurile bine pe birou deoarece este înlocuit, iar la 8 zile distanță pe data de 12 mai 2012 Liviu Pop devine ministru.

Din cauza faptului că pe acest post de ministru poate fi pus un om și mai incompetent, un ministru ce avea deja un istoric bogat cum ar fi haosul provocat în anii 2000 și 2001, atunci când profesorii ajunseseră să aibă cele mai mici salarii din țară, mare parte dintre ei alegând să plece în afară unde prestau meserii necalificate, în sistem rămânând doar profesorii de modă veche sau cei cu note de 1 la examenul de titularizare. Același personaj ce decide în 2009 să taie cifra de școlarizare la clasele a IX-a pentru școlile de artă și meserii, elevii fiind repartizați la licee tehnologice. Deși tot ce am spus mai sus arată evident incompetența acestui om, guvernul PSD de atunci sub comanda lui Victor Ponta, o pune din nou pe doamna Ecaterina Andronescu la conducerea ministerului.

Noul examen de bacalaureat sub conducerea doamnei Ecaterina Andronescu, plus, al doilea an consecutiv când elevii sunt supraveghiați în sălile de examene aduce 186.992 de candidați înscriși și o rată de promovabilitate de doar 44,41%, această scădere de 1,32% arătând clar gravitatea situației.

Tot în acest an testele PISA o poziționează pe România pe penultimul loc la nivel european, fiind pe locul 2 în Europa la analfabetism funcțional depășindu-ne doar vecinii bulgari. Rata abandonului școlar rămâne ridicată la 17,8%.

Pe data de 21 decembrie 2012 doamna Ecaterina Andronescu pleacă din minister, aici ajungând domnul Remus Pricopie.

Anii 2013 – 2014

Sub conducerea domnului Remus Pricopie până pe data de 17 decembrie 2014 sistemul nostru își continuă moartea cerebrală în care se afla deja.

În anul 2013 la bacalureat se prezintă 175.513 de elevi iar rata de promovabilitate ajunge la 56,44%.

În anul 2014, din cei 161.682 de canidați ce au luat parte la examenul de bacalaureat doar 59,25% au reușit să și îl promoveze.

Rata abandonului școlar rămâne la fel de mare în acești doi ani, 17,3% respectiv 18,1%, sărăcia dar și sistemul incapabil să adapteze la nevoile eleviilor, îi lasă pe aceștia să plece.

Pe data de 17 decembrie 2014 ministrul Remus Pricopie pleacă și el, iar pe noul post liber se așează comod domnul Sorin Cîmpeanu.

Anii 2015 – 2019

Tradiția continuă iar miniștrii noștri sunt schimbați ca pe bandă rulantă, așa că pe data de 17 noiembrie 2015 postul de ministru rămâne din nou liber, pe fotoliu ajungând Adrian Curaj.

Bacalureatul 2015 – rata de promovabilitate ajunge la 60,65% fiind în creștere față de anul precedent.

În 2016 cum era și altfel de așteptat ministrul este din nou schimbat, iar pe data de 5 iulie 2016 Mircea Dumitru preaia comanda.

Bacalaureat 2016 – rata de promovabilitate ajunge la 66,7%, din nou aceasta fiind în creștere.

2017 începe și el în forță cu o nouă schimbare de ministru iar pe data de 4 ianuarie 2017 Pavel Năstase preia frâiele, dar pe scurtă durată deoarece, pe 29 iunie 2017, ministerul este preluat de către Liviu Pop.

Bacalaureat 2017 – rata de promovabilitate ajunge la 71,4%.

Anul 2018 începe și el în forță pe data de 29 ianuarie 2018, Liviu Pop pleacă iar în locul său apare Valentin Popa, care nici el nu reușește să stea mult prin zonă, deoarce pe 28 septembrie 2018 Rovana Plumb se așează la conducerea sistemului.

Însă cum 3 miniștrii schimbați în 10 luni nu erau de ajuns, pe baza sloganului, ”Mai buni ca tine găsesc peste tot, dar mai incompetenți nu prea.”, pe data de 16 noiembrie 2018 doamna Ecaterina Andronescu se întoarce din nou la cârma sistemului, sub comanda guvernului Dăncilă.

Bacalureat 2018 – rata de promovabilitate ajunge la 72,9%.

2 august 2019, doamna Ecaterina Andronescu pleacă din minister (sperăm să nu se mai întoarcă) iar în locul ei ajunge Daniel Breaz, care după 3 luni de încasat un frumos salar de ministru, este înlocuit pe 4 noiembrie de către doamna Monica Anisie.

Bacalureat 2019 – rata de promovabilitate a examenului suferă o scădere și ajunge la 67,2%.

2020 – PREZENTUL. În 13 ani de sistem educațional la nivelul unei țări europene, România ajunge să schimbe 20 de minștri. 20 de oameni au ocupat postul unui minister ce are grijă de viitori cetățeni ai României, 20 de oameni ce au reușit să aducă acest sistem la situația prezentă, unde pandemia ne lovește din plin, iar învățatul online devine noul normal, unde peste jumătate din elevi nu mai au acces la educație din lipsă de instrumente digitale, iar rata abandonului școlar este încurajată astfel să explodeze, anul în care se vede clar că profesorii sunt rămași în timp, utilizarea unui amărât de gadget punându-le mari probleme.

Sistemul de învățământ, este baza oricărei națiuni europene, produșii acestui sistem formează societatea și au o implicare directă în viitorul țării dar și în alegerea oamenilor ce stau la putere. Tocmai asta este problema, se pare că în această ”curvăsăreală” de 13 ani de zile s-a urmărit un sistem ce poate produce câteva vârfuri pentru a fi arătate în public ca pe un trofeu, iar restul, o masă slab informată despre ce se întâmplă în jurul lor cu adevărat, o masă de oameni ce poate fi ușor manipulată ce poate vota politicieni știm noi de care.

Este clar că sistemul a rămas în urmă, iar odată cu sistemul și o mare parte din societate va rămâne într-o lume paralelă cu realitatea cu care ne confruntăm, și într-o plină sărăcie. Lumea în care trăim azi se schimbă mai repede ca niciodată, iar aducerea învățământului în prezent este ceva ce numai putem amâna. Pe 6 decembrie trebuie să ieșim la vot, să alegem schimbarea, și să continuăm să punem presiune pe acest subiect celor ce urcă la comandă. Dacă vrem cu adevărat o schimbare profundă de aici trebuie să începem, de la bazele conceptelor și informaților ce ne înconjoară și ne folosesc cu adevărat în lumea asta nouă. Vrem să vedem cursuri de educație financiară, educație sexuală, să înțelegem ce face un președinte, un parlament, și tot așa mai departe.

Acest subiect este un aisberg greu de spart în bucăți, învățământul având legături atât de profunde cu multe fenomene de care țara noastră are parte, sper că în acest articol am reușit să ating cel puțin suprafața acestui subiect și să vă ofer o scurtă istorie din drumul nostru european în învățământ.